Frasi · Dialogo 1 · 11 battute
Meeting someone
Two young people meet for the first time at a friend's party.
A1 · informale (tú · tu · tu · você · tu · tu)
j / k o i tasti freccia per scorrere le battute
- AnaCiao! Sono Ana. Come ti chiami?
¡Hola! Soy Ana. ¿Cómo te llamas?
Salut ! Moi, c'est Ana. Tu t'appelles comment ?
Oi! Eu sou a Ana. Como você se chama?
Bună! Eu sunt Ana. Cum te cheamă?
Hola! Sóc l'Ana. Com et dius?
Hi! I'm Ana. What's your name?
Spanish, French, Italian and Portuguese ask 'how do you call yourself?' with a reflexive verb: te llamas, t'appelles, ti chiami, se chama. Catalan asks 'how do you say yourself?' (com et dius), Romanian 'how does it call you?' (cum te cheamă). Spoken French moves the question word to the end; Catalan and often Brazilian Portuguese put an article before first names (l'Ana, a Ana).
- MarcoCiao, io sono Marco. Piacere.
Hola, yo me llamo Marco. Encantado.
Salut, moi c'est Marco. Enchanté.
Oi, eu sou o Marco. Prazer.
Bună, eu sunt Marco. Încântat.
Hola, jo sóc en Marco. Encantat.
Hi, I'm Marco. Nice to meet you.
Spanish encantado, French enchanté, Romanian încântat and Catalan encantat agree with the speaker (Ana would say encantada, enchantée, încântată, encantada); Italian piacere and Portuguese prazer, 'pleasure', never change.
- AnaDi dove sei?
¿De dónde eres?
Tu viens d'où ?
Você é de onde?
De unde ești?
D'on ets?
Where are you from?
- MarcoSono di Roma. E tu?
Soy de Roma. ¿Y tú?
Je viens de Rome. Et toi ?
Sou de Roma. E você?
Sunt din Roma. Și tu?
Sóc de Roma. I tu?
I'm from Rome. And you?
Spanish, Italian, Catalan and Romanian say 'and you?' with the subject pronoun (tú, tu, tu, tu), Brazil with você; French needs the stressed form toi — 'et tu ?' is impossible. Romanian 'and', și, comes from Latin SĪC 'thus', not ET.
- AnaSono di Siviglia, ma adesso abito qui.
Soy de Sevilla, pero ahora vivo aquí.
Je suis de Séville, mais maintenant j'habite ici.
Sou de Sevilha, mas agora moro aqui.
Sunt din Sevilla, dar acum locuiesc aici.
Sóc de Sevilla, però ara visc aquí.
I'm from Seville, but I live here now.
For where you live, everyday French prefers habiter; vivre exists but sounds weightier. Italian uses both abitare and vivere, Spanish mostly vivir, Catalan viure. Portuguese says morar (Latin MORĀRĪ 'to linger'), Romanian locui (built on loc 'place').
- MarcoE cosa fai nella vita? Studi?
¿Y a qué te dedicas? ¿Estudias?
Et tu fais quoi dans la vie ? Tu es étudiante ?
E você, faz o quê? Estuda?
Și tu cu ce te ocupi? Ești studentă?
I tu a què et dediques? Estudies?
And what do you do? Are you a student?
- AnaSì, studio medicina. E tu?
Sí, estudio medicina. ¿Y tú?
Oui, je fais médecine. Et toi ?
Estudo, sim, faço medicina. E você?
Da, studiez medicina. Și tu?
Sí, estudio medicina. I tu?
Yes, I study medicine. And you?
Brazilian Portuguese likes to answer yes by echoing the verb (Estudo, sim). Romanian medicina already carries its article, glued to the end: medicină + -a.
- MarcoIo lavoro in banca.
Yo trabajo en un banco.
Moi, je travaille dans une banque.
Eu trabalho num banco.
Eu lucrez la o bancă.
Jo treballo en un banc.
I work in a bank.
Italian drops the article in set place phrases: in banca, in ufficio, a casa. Romanian lucra, 'to work', continues LUCRĀRĪ 'to earn'; Italian lavorare is LABŌRĀRE; trabajar, travailler, trabalhar and treballar share yet another root.
- AnaCi prendiamo un caffè uno di questi giorni?
¿Quedamos un día para tomar un café?
On se prend un café un de ces jours ?
A gente toma um café um dia desses?
Ieșim la o cafea zilele astea?
Quedem un dia d'aquests per fer un cafè?
Shall we get a coffee one of these days?
Brazilian a gente, 'the people', is the everyday 'we', with a third-person singular verb — much like French on. Catalan 'makes' a coffee (fer un cafè); Romanian 'goes out to' one (ieșim la o cafea).
- MarcoVolentieri! Ti do il mio numero.
¡Claro! Te doy mi número.
Avec plaisir ! Je te donne mon numéro.
Claro! Te passo meu número.
Cu plăcere! Îți dau numărul meu.
I tant! Et dono el meu número.
I'd love to! I'll give you my number.
Romanian puts the article on the end of the noun and the possessive after it: numărul meu, 'number-the my'. Brazilian Portuguese happily opens a sentence with a clitic (Te passo…), which European Portuguese avoids.
- AnaPerfetto. A presto!
Genial. ¡Hasta pronto!
Super. À bientôt !
Beleza. Até mais!
Super. Pe curând!
Genial. Fins aviat!
Great. See you soon!