Expresii · Dialogul 3 · 9 replici
Asking the way
A visitor stops a passer-by in the street to ask for the museum.
A1 · formal (usted · vous · Lei · o senhor · dumneavoastră · vostè)
Nina — a visitor · Passer-by
j / k sau tastele săgeți trec de la o replică la alta
- NinaMi scusi, per andare al museo?
Perdone, ¿para ir al museo?
Excusez-moi, pour aller au musée, s'il vous plaît ?
Com licença, como eu faço para chegar ao museu?
Scuzați-mă, cum ajung la muzeu?
Perdoni, per anar al museu?
Excuse me, how do I get to the museum?
Spanish, French, Italian and Catalan use the same shortcut, 'to go to the museum?', with a contracted article: al, au, al, al (Portuguese contracts too: ao museu). Romanian la muzeu needs no article: after most prepositions a bare noun is already definite.
- Passer-byIl museo? Non è lontano. Vada sempre dritto.
¿El museo? No está lejos. Siga todo recto.
Le musée ? Ce n'est pas loin. Allez tout droit.
O museu? Não é longe. Siga em frente.
Muzeul? Nu e departe. Mergeți drept înainte.
El museu? No és lluny. Vagi tot recte.
The museum? It's not far. Go straight on.
Romanian muzeul shows the definite article glued to the end of the noun: muzeu + -l.
- NinaDritto, e poi?
Todo recto, ¿y luego?
Tout droit, et après ?
Em frente, e depois?
Drept înainte, și apoi?
Tot recte, i després?
Straight on, and then?
- Passer-byAl secondo semaforo, giri a sinistra.
En el segundo semáforo, gire a la izquierda.
Au deuxième feu, tournez à gauche.
No segundo semáforo, vire à esquerda.
La al doilea semafor, faceți la stânga.
Al segon semàfor, giri a l'esquerra.
At the second traffic light, turn left.
Only Italian sinistra continues the Latin word for 'left'. Spanish izquierda, Portuguese esquerda and Catalan esquerra are pre-Roman (compare Basque ezker); French gauche first meant 'crooked, clumsy'; Romanian stâng is usually traced to a Vulgar Latin *STANCUS 'weary'.
- NinaCi si arriva a piedi?
¿Se puede ir andando?
On peut y aller à pied ?
Dá para ir a pé?
Se poate merge pe jos?
Hi puc anar a peu?
Can I walk there?
Catalan hi, like French y and Italian ci, stands for 'there' (hi puc anar, on peut y aller, ci si arriva). Brazilian dá para, 'it gives for', is the everyday 'can one'.
- Passer-bySì, saranno dieci minuti.
Sí, son unos diez minutos.
Oui, c'est à dix minutes environ.
Dá, uns dez minutos.
Da, cam zece minute.
Sí, uns deu minuts.
Yes, it's about ten minutes.
- Il museo è sulla destra, di fronte alla chiesa.
El museo está a la derecha, enfrente de la iglesia.
Le musée est sur la droite, en face de l'église.
O museu fica à direita, em frente à igreja.
Muzeul e pe dreapta, vizavi de biserică.
El museu és a la dreta, davant de l'església.
The museum is on the right, opposite the church.
Portuguese places buildings with ficar, 'to stay'. Romanian dreapta turns the -CT- of DĪRĒCTAM into -pt-, and biserică comes from BASILICAM rather than ECCLĒSIAM, the source of iglesia, église, chiesa, igreja and església.
- NinaGrazie mille, è molto gentile.
Muchas gracias, es usted muy amable.
Merci beaucoup, c'est très gentil.
Muito obrigada, é muita gentileza.
Vă mulțumesc mult, e foarte drăguț din partea dumneavoastră.
Moltes gràcies, és molt amable.
Thank you very much, that's very kind of you.
False friend: French gentil, Italian gentile and Portuguese gentil mean 'kind', not 'gentle'. Italian è and Catalan és here mean 'you are' — formal Lei and vostè take the third person.
- Passer-byPrego. Buona visita!
De nada. ¡Que disfrute de la visita!
Je vous en prie. Bonne visite !
De nada. Aproveite a visita!
Cu plăcere. Vizită plăcută!
De res. Que vagi bé la visita!
You're welcome. Enjoy your visit!
Prego is Italian's all-purpose 'you're welcome / please / go ahead'; formal French says je vous en prie, literally 'I pray you of it'. Spanish, Portuguese and Catalan say 'of nothing' (de nada, de res — Catalan res is Latin RĒM 'thing'); Romanian says 'with pleasure' (cu plăcere).