Franceză pentru vorbitorii de catalană
Știi deja mai multă franceză decât crezi. Dintre cuvintele uzuale din Cognata (2.264 în total), 1.618 au un corespondent înrudit în catalană — același cuvânt, remodelat de secole de vorbire. Pornește de la ele, învață schimbările regulate care leagă cele două limbi și ține-i pe prietenii falși sub ochi.
- au aceeași sursă
- 71 %
- moștenite de ambele părți
- 27 %
- de învățat de la zero
- 29 %
Cuvinte comparate: 2.264
Cuvinte pe care le știi deja
Cuvinte uzuale ale căror forme în catalană și în franceză vin din aceeași sursă.
Legile fonetice dintre ele
Schimbări regulate care transformă un cuvânt din catalană în corespondentul său înrudit din franceză — înveți una și îți folosește în sute de cuvinte.
- Stressed short E breaks into iee [ɛ] (no diphthong); i next to a palatal (llit)ie, i (open syllable); e (closed)PETRAMpedrapierre
- Stressed short O breaks into ue / uo / euo [ɔ] (no diphthong)eu, œu (open syllable); o (closed)NOVUMnouneuf
- French stressed free A becomes ea (kept)e, è, é; ie after a palatal (chien)MAREmarmer
- French fronts long U to [y]u [u] (kept)u [y]LŪNAMllunalune
- AU becomes ooo (spelled o or au)AURUMoror
- French vowel + nasal becomes a nasal voweloral vowel; final n after the stress lost (pa, vi)nasal vowel (ɑ̃ ɔ̃ ɛ̃); n/m silentPĀNEMpapain
- Spanish initial F- becomes h- (silent)f- keptf- keptFĪLIUM (fr. from nom. FĪLIUS)fillfils
- Voiceless stops between vowels softenb (v) d g; p t c again at the end of a word (amic, agut)v; t, c lostVĪTAMvidavie
- C before E and Is (c, ç); between vowels lost, or u at the end (veí, deu)s (c, ç)CAELUMcelciel
- French CA becomes chaca keptcha, che, chie [ʃ]CABALLUMcavallcheval
- Initial I- (J-) and G before E, Ij, g [ʒ]j, g [ʒ]IOCUMjocjeu
- B and V merge in Spanishmerged as in Spanish (Central Catalan); v kept in Balearic and parts of Valenciav kept; B between vowels → vVĪNUMvivin
- Germanic W- becomes gu- / g-gu- ([gw] before a, o; [g] before e, i)g(u)- [g]Germanic *WERRAguerraguerre
- L before a consonant becomes ul kept (altre, falç)l → u, fused with the vowel: au [o], ou [u], eauALTERUMaltreautre
- CTit, t (the i absorbed by the vowel: nit, fet)it (i + t)NOCTEMnitnuit
- L + yodll [ʎ]il, ill [j]FOLIAMfullafeuille
- C'L inside a wordll [ʎ]il, ill [j]OCULUMullœil
- CL-, PL-, FL- at the start of a wordcl- pl- fl- (kept)cl- pl- fl- (kept)CLĀVEMclauclé
- NN, GN and N + yodny [ɲ], also from NN (any)gn [ɲ]; NN → n (nasal vowel at the end)ANNUManyan
- S + consonant at the start of a wordes-é- (from es-, s lost)STELLAMestrellaétoile
- French loses S before a consonant (^)s kepts lost; often marked ^ (ê â ô î û)FESTAMfestafête
- Italian assimilates clusterssimplified: pt → t, mn → n; x → ix [ʃ]simplified or lost: pt → t; x → sSEPTEMsetsept
- Final vowelsdropped except -a (said [ə]); -e kept after clustersdropped; -A → mute -eLUPUMlloploup
- Plurals: -s or -i-s, -es (from the accusative)-s, -x (written, mostly silent; from the accusative)LUPŌS (acc.) / LUPĪ (nom.)llopsloups
- -TĀTEM: -dad, -té, -tà-tat-téCĪVITĀTEMciutatcité
- -TIŌNEM: learned -ción, inherited -zón-ció (learned); inherited -ó (raó, tió)-tion (learned); inherited -sonRATIŌNEMraóraison
- -ĀRIUM: -ero, -ier, -aio-er, -era-ier, -ièreCABALLĀRIUMcavallerchevalier
- Adverbs in -mente / -ment-ment-mentCLĀRĀ MENTEclaramentclairement
- Single L between vowels: lost in Portuguese, r in Romanianl keptl keptFĪLUMfilfil
- Portuguese loses single N between vowelsn kept; lost where it became final (mà; see final-n)n kept between vowels; at the end, a nasal vowelLĀNAMllanalaine
- Romanian turns velars into labialsit/t, ix [ʃ], ny; qu, guit, iss, gn; qu (velar kept, palatalized or lost)OCTŌvuithuit
- Romanian T, D, S before i become ț, z, șt, d, s keptt, d, s keptDĪCEREdirdire
- Catalan drops -n at the end of a wordlost (pa, vi); back in the plural (pans, vins)n silent, vowel nasal (pain, vin)PĀNEMpapain
Prieteni falși de urmărit
voler (Catalană) înseamnă „to want” · voler (Franceză) înseamnă „to fly; to steal”
Coincidence. Catalan voler is spoken Latin *VOLĒRE (for VELLE 'to want'), the source of French vouloir; French voler is VOLĀRE 'to fly', and 'to steal' came from the falconer's bird flying off with its prey.
Cuvinte de învățat de la zero
Cuvinte uzuale la care franceza și-a urmat propriul drum.