Catalană pentru vorbitorii de franceză
Știi deja mai multă catalană decât crezi. Dintre cuvintele uzuale din Cognata (2.264 în total), 1.618 au un corespondent înrudit în franceză — același cuvânt, remodelat de secole de vorbire. Pornește de la ele, învață schimbările regulate care leagă cele două limbi și ține-i pe prietenii falși sub ochi.
- au aceeași sursă
- 71 %
- moștenite de ambele părți
- 27 %
- de învățat de la zero
- 29 %
Cuvinte comparate: 2.264
Cuvinte pe care le știi deja
Cuvinte uzuale ale căror forme în franceză și în catalană vin din aceeași sursă.
Legile fonetice dintre ele
Schimbări regulate care transformă un cuvânt din franceză în corespondentul său înrudit din catalană — înveți una și îți folosește în sute de cuvinte.
- Stressed short E breaks into ieie, i (open syllable); e (closed)e [ɛ] (no diphthong); i next to a palatal (llit)PETRAMpierrepedra
- Stressed short O breaks into ue / uo / eueu, œu (open syllable); o (closed)o [ɔ] (no diphthong)NOVUMneufnou
- French stressed free A becomes ee, è, é; ie after a palatal (chien)a (kept)MAREmermar
- French fronts long U to [y]u [y]u [u] (kept)LŪNAMlunelluna
- AU becomes oo (spelled o or au)oAURUMoror
- French vowel + nasal becomes a nasal vowelnasal vowel (ɑ̃ ɔ̃ ɛ̃); n/m silentoral vowel; final n after the stress lost (pa, vi)PĀNEMpainpa
- Spanish initial F- becomes h- (silent)f- keptf- keptFĪLIUM (fr. from nom. FĪLIUS)filsfill
- Voiceless stops between vowels softenv; t, c lostb (v) d g; p t c again at the end of a word (amic, agut)VĪTAMvievida
- C before E and Is (c, ç)s (c, ç); between vowels lost, or u at the end (veí, deu)CAELUMcielcel
- French CA becomes chacha, che, chie [ʃ]ca keptCABALLUMchevalcavall
- Initial I- (J-) and G before E, Ij, g [ʒ]j, g [ʒ]IOCUMjeujoc
- B and V merge in Spanishv kept; B between vowels → vmerged as in Spanish (Central Catalan); v kept in Balearic and parts of ValenciaVĪNUMvinvi
- Germanic W- becomes gu- / g-g(u)- [g]gu- ([gw] before a, o; [g] before e, i)Germanic *WERRAguerreguerra
- L before a consonant becomes ul → u, fused with the vowel: au [o], ou [u], eaul kept (altre, falç)ALTERUMautrealtre
- CTit (i + t)it, t (the i absorbed by the vowel: nit, fet)NOCTEMnuitnit
- L + yodil, ill [j]ll [ʎ]FOLIAMfeuillefulla
- C'L inside a wordil, ill [j]ll [ʎ]OCULUMœilull
- CL-, PL-, FL- at the start of a wordcl- pl- fl- (kept)cl- pl- fl- (kept)CLĀVEMcléclau
- NN, GN and N + yodgn [ɲ]; NN → n (nasal vowel at the end)ny [ɲ], also from NN (any)ANNUManany
- S + consonant at the start of a wordé- (from es-, s lost)es-STELLAMétoileestrella
- French loses S before a consonant (^)s lost; often marked ^ (ê â ô î û)s keptFESTAMfêtefesta
- Italian assimilates clusterssimplified or lost: pt → t; x → ssimplified: pt → t, mn → n; x → ix [ʃ]SEPTEMseptset
- Final vowelsdropped; -A → mute -edropped except -a (said [ə]); -e kept after clustersLUPUMloupllop
- Plurals: -s or -i-s, -x (written, mostly silent; from the accusative)-s, -es (from the accusative)LUPŌS (acc.) / LUPĪ (nom.)loupsllops
- -TĀTEM: -dad, -té, -tà-té-tatCĪVITĀTEMcitéciutat
- -TIŌNEM: learned -ción, inherited -zón-tion (learned); inherited -son-ció (learned); inherited -ó (raó, tió)RATIŌNEMraisonraó
- -ĀRIUM: -ero, -ier, -aio-ier, -ière-er, -eraCABALLĀRIUMchevaliercavaller
- Adverbs in -mente / -ment-ment-mentCLĀRĀ MENTEclairementclarament
- Single L between vowels: lost in Portuguese, r in Romanianl keptl keptFĪLUMfilfil
- Portuguese loses single N between vowelsn kept between vowels; at the end, a nasal voweln kept; lost where it became final (mà; see final-n)LĀNAMlainellana
- Romanian turns velars into labialsit, iss, gn; qu (velar kept, palatalized or lost)it/t, ix [ʃ], ny; qu, guOCTŌhuitvuit
- Romanian T, D, S before i become ț, z, șt, d, s keptt, d, s keptDĪCEREdiredir
- Catalan drops -n at the end of a wordn silent, vowel nasal (pain, vin)lost (pa, vi); back in the plural (pans, vins)PĀNEMpainpa
Prieteni falși de urmărit
voler (Catalană) înseamnă „to want” · voler (Franceză) înseamnă „to fly; to steal”
Coincidence. Catalan voler is spoken Latin *VOLĒRE (for VELLE 'to want'), the source of French vouloir; French voler is VOLĀRE 'to fly', and 'to steal' came from the falconer's bird flying off with its prey.
Cuvinte de învățat de la zero
Cuvinte uzuale la care catalana și-a urmat propriul drum.