Spaniolă pentru vorbitorii de franceză

Știi deja mai multă spaniolă decât crezi. Dintre cuvintele uzuale din Cognata (2.264 în total), 1.592 au un corespondent înrudit în franceză — același cuvânt, remodelat de secole de vorbire. Pornește de la ele, învață schimbările regulate care leagă cele două limbi și ține-i pe prietenii falși sub ochi.

Setează combinația la franceză → spaniolă și deschide cuvintele înrudite.

au aceeași sursă: 70 %
moștenite de ambele părți: 24 %
de învățat de la zero: 30 %

Cuvinte comparate: 2.264

Cuvinte pe care le știi deja

Cuvinte uzuale ale căror forme în franceză și în spaniolă vin din aceeași sursă.

Legile fonetice dintre ele

Schimbări regulate care transformă un cuvânt din franceză în corespondentul său înrudit din spaniolă — înveți una și îți folosește în sute de cuvinte.

Prieteni falși de urmărit

large (Franceză) înseamnă „wide” · largo (Spaniolă) înseamnă „long”
Same Latin LARGUM 'abundant'. French large is 'wide' (and English large 'big' came from it); Spanish largo is 'long'.
salir (Spaniolă) înseamnă „to go out, leave” · salir (Franceză) înseamnă „to make dirty”
Coincidence. Spanish salir is Latin SALĪRE 'to jump'; French salir comes from sale 'dirty', of Frankish origin (*salo 'murky').
attendre (Franceză) înseamnă „to wait (for)” · atender (Spaniolă) înseamnă „to attend to, serve”
Both from Latin ATTENDERE 'to stretch toward, pay attention'. French went from 'paying attention to' to 'waiting for'; Spanish kept the attention.
rester (Franceză) înseamnă „to stay” · restar (Spaniolă) înseamnă „to subtract”
Both from Latin RESTĀRE 'to stay behind, remain'. Spanish restar went from 'what remains' to 'take away' (lo que resta still means 'what is left').
quitter (Franceză) înseamnă „to leave (a place, a person)” · quitar (Spaniolă) înseamnă „to remove, take off”
Both from Medieval Latin QUIĒTĀRE 'to set free (of a debt)', from QUIĒTUS 'at rest'. French frees itself of a place; Spanish frees something from its place.
entendre (Franceză) înseamnă „to hear” · entender (Spaniolă) înseamnă „to understand”
Both from Latin INTENDERE 'to direct (the mind) toward'. French shifted to hearing, keeping 'understand' only in phrases (laisser entendre, bien entendu); Spanish kept understanding.
ropa (Spaniolă) înseamnă „clothes” · robe (Franceză) înseamnă „dress”
Both from Germanic *rauba 'booty, spoils' — clothes being what was stripped from the defeated (Spanish robar 'to steal' is the same root). Spanish generalized it; French narrowed it to one garment.
demander (Franceză) înseamnă „to ask (for)” · demandar (Spaniolă) înseamnă „to sue; to demand”
Both from Latin DĒMANDĀRE 'to entrust'. French softened it to ordinary asking (as did Italian domandare); Spanish kept the legal claim.
nombre (Spaniolă) înseamnă „name” · nombre (Franceză) înseamnă „number”
Two Latin words that converged: Spanish nombre is NŌMEN 'name', from its oblique stem NŌMINE (m'n → mbr), French nombre is NUMERUM 'number' (m'r → mbr).
user (Franceză) înseamnă „to wear out” · usar (Spaniolă) înseamnă „to use”
Both from spoken Latin *ŪSĀRE, built on ŪSUS 'use'. French narrowed it to using something up (user ses chaussures); user de 'to make use of' survives only in formal French.
envie (Franceză) înseamnă „desire, urge (avoir envie de: to want)” · envidia (Spaniolă) înseamnă „envy”
Both from Latin INVIDIAM 'envy'. French envie still can mean envy, but its everyday use is 'wanting'; j'ai envie de café is 'I feel like a coffee', not jealousy.
crier (Franceză) înseamnă „to shout” · criar (Spaniolă) înseamnă „to raise, bring up”
Coincidence. French crier comes from spoken Latin *CRĪTĀRE (classical QUIRĪTĀRE 'to cry out') — the source of Spanish gritar too; Spanish criar is CREĀRE 'to create, beget'.

Cuvinte de învățat de la zero

Cuvinte uzuale la care spaniola și-a urmat propriul drum.