Română pentru vorbitorii de portugheză
Știi deja mai multă română decât crezi. Dintre cuvintele uzuale din Cognata (2.264 în total), 1.278 au un corespondent înrudit în portugheză — același cuvânt, remodelat de secole de vorbire. Pornește de la ele, învață schimbările regulate care leagă cele două limbi și ține-i pe prietenii falși sub ochi.
- au aceeași sursă
- 56 %
- moștenite de ambele părți
- 11 %
- de învățat de la zero
- 44 %
Cuvinte comparate: 2.264
Cuvinte pe care le știi deja
Cuvinte uzuale ale căror forme în portugheză și în română vin din aceeași sursă.
Legile fonetice dintre ele
Schimbări regulate care transformă un cuvânt din portugheză în corespondentul său înrudit din română — înveți una și îți folosește în sute de cuvinte.
- Stressed short E breaks into iee [ɛ] (no diphthong)ie; ia before a or ă (piatră); fused with a preceding d, t (zece, țară)PETRAMpedrapiatră
- Stressed short O breaks into ue / uo / euo [ɔ] (no diphthong)o; oa [o̯a] when a or e follows (poartă, moarte)NOVUMnovonou
- French stressed free A becomes ea (kept)a (kept); â before n (câine)MAREmarmare
- French fronts long U to [y]u [u] (kept)u [u] (kept)LŪNAMlualună
- AU becomes oou (said [o] in Brazil)au (kept); ău unstressedAURUMouroaur
- French vowel + nasal becomes a nasal vowelnasal vowel or diphthong too (pão, bom, fim)vowel + n kept; vowel raised before n (pâine, mână, timp)PĀNEMpãopâine
- Spanish initial F- becomes h- (silent)f- keptf- keptFĪLIUM (fr. from nom. FĪLIUS)filhofiu
- Voiceless stops between vowels softenb (v) d gkept (p t c)VĪTAMvidavită
- C before E and Is (c, ç); z [z] between vowelstʃ (c)CAELUMcéucer
- French CA becomes chaca keptca kept (câ-, că- in Romanian spelling)CABALLUMcavalocal
- Initial I- (J-) and G before E, Ij, g [ʒ]j [ʒ] (joc); g [dʒ] before e, i (ger)IOCUMjogojoc
- B and V merge in Spanishv kept; B between vowels → vv kept; B and V between vowels often lost (cal)VĪNUMvinhovin
- L before a consonant becomes ual → ou, oi in some words (outro, foice); written l elsewhere, said [w] in Brazill kept (alt, cald)ALTERUMoutroalt
- CTit (i + t)ptNOCTEMnoitenoapte
- L + yodlh [ʎ]i [j] (the l lost)FOLIAMfolhafoaie
- C'L inside a wordlh [ʎ]chi, che [kʲ]OCULUMolhoochi
- CL-, PL-, FL- at the start of a wordch- [ʃ]CL- → che-, chi- [kʲ]; PL-, FL- keptCLĀVEMchavecheie
- NN, GN and N + yodnh [ɲ]; NN → nNI → i (vie); GN → mn (pumn); NN → n (an)ANNUManoan
- S + consonant at the start of a wordes-s- (kept)STELLAMestrelastea
- French loses S before a consonant (^)s kepts keptCOSTAMcostacoastă
- Italian assimilates clusterssimplified: pt → t, mn → n; x → ss or ix [jʃ]pt and mn kept (șapte, somn); x → s, psSEPTEMseteșapte
- Final vowels-o, -a, -e kept (said [u], [ɐ], [i]); -e dropped after a single r, l, s, z, n-a → -ă, -e kept; -o (-U) dropped after a single consonantLUPUMlobolup
- Plurals: -s or -i-s, -es (from the accusative)-i, -e (like Italian); -uri for many neutersLUPŌS (acc.) / LUPĪ (nom.)loboslupi
- -TĀTEM: -dad, -té, -tà-dade (-tade after a consonant)-tateCĪVITĀTEMcidadecetate
- -TIŌNEM: learned -ción, inherited -zón-ção (learned and inherited alike: nação, razão)-țiune (learned); inherited -ciune (tăciune)RATIŌNEMrazãorațiune (learned)
- -ĀRIUM: -ero, -ier, -aio-eiro, -eira-ar, -are (căldare)CALDĀRIAMcaldeiracăldare
- Single L between vowels: lost in Portuguese, r in Romanianlost (céu, fio, cor)r (cer, fir, sare)FĪLUMfiofir
- Portuguese loses single N between vowelslost, nasalizing the vowel (lã, mão); later often oral (lua, boa) or nh (vinho)n kept; a before it raised to â (lână, mână)LĀNAMlãlână
- Romanian turns velars into labialsit, x [ʃ], nh; qu, gupt, ps, mn; p, b (labial)OCTŌoitoopt
- Romanian T, D, S before i become ț, z, șkept; t, d said [tʃ], [dʒ] before i in Brazil (dia)ț [ts], z, ș [ʃ]DĪCEREdizerzice
- Catalan drops -n at the end of a wordnasal vowel or diphthong (pão, vinho, bom)n kept (pâine, vin)PĀNEMpãopâine
Prieteni falși de urmărit
Încă nu există capcane clasice între aceste două limbi în Cognata — dar fiecare pagină de cuvânt le semnalează pe cele pe care le cunoaște.
Cuvinte de învățat de la zero
Cuvinte uzuale la care româna și-a urmat propriul drum.